Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), aflată în coordonarea Ministerului Economiei, va prelua creanțele bugetare datorate ANAF de către societăți cu capital majoritar sau integral de stat de importanță strategică pentru economia României. Se au în vedere operatori economici cu capital de stat care pot contribui la ”întărirea capacității de apărare a României”.
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor rămâne sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii nu vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”. Comisia de industrii din Senat adoptase o serie de amendamente în acest sens, însă ele nu au fost acceptate de către cealaltă comisie de raport, cea de administrație, astfel că modificările propuse nu au mai fost adoptate de plenul Senatului.
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor ieși de sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”, conform unor modificări ce vor fi aduse legislației în vigoare. Surse guvernamentale susțin că modificările vin în contextul în care guvernanții se așteaptă la investiții și proiecte importante în industria de apărare, având în vedere conflictul din Ucraina.
Romgaz și Nuclearelectrica, vitale pentru alimentarea cu energie electrică și gaze naturale a României și cu proiecte masive de investiții în derulare, vor fi scutite de obligația impusă în ianuarie de Guvern tuturor companiilor de stat aflate pe plus, prin ordonanță de urgență, de a distribui anul acesta dividende în cuantum de minimum 90% din profitul contabil pe 2021 rămas după deducerea impozitului pe profit.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu 58,5% din acțiuni, propune acordarea de dividende în cotă de 90% din profitul pe anul trecut, fiind obligat la asta de legislația în vigoare, însă a cerut totodată SGG să îi permită să cedeze ca dividende numai 50% din câștigul din 2021, pentru a rămâne cu mai mulți bani de investiții.
Executivul intenționează să aprobe în cazul ambelor companii distribuiri de dividende în procent de numai 50% din profit, pentru a le lăsa bani de investiții.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 58% din acțiuni, solicitase Guvernului Cîțu, așa cum o făcuse în anii trecuți și față de Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă, să se mulțumească cu dividende în cotă de 50% din profitul obținut în 2020, în condițiile în care SGG ceruse distribuirea de dividende de cel puțin 90% din câștig.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 58% din acțiuni, solicită acum Guvernului Cîțu, așa cum a făcut-o în anii trecuți și față de Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă, să se mulțumească cu dividende în cotă de 50% din profitul obținut în 2020, în condițiile în care SGG vrea distribuirea de dividende de cel puțin 90% din câștig.
Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Este vorba de un "ping-pong" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.
Ministrul Finanțelor Publice (MFP), social-democratul Eugen Teodorovici, a făcut o adevărată demonstrație publică de forță la o conferință pe teme energetice organizată de DC News, șicanându-l în permanență pe colegul său din Guvern, ministrul ALDE al Energiei Anton Anton, și făcându-le reproșuri și trasându-le indicații pe un ton autoritar șefilor companiilor energetice prezenți la eveniment, companii aflate în subordinea ministerului condus de Anton sau la care Ministerul Energiei este acționar principal.
Statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.
Numărul de companii care vor primi ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, în special înființarea de noi locuri de muncă, a ajuns în acest an la 19, un nivel record, valoarea ajutoarelor de stat fiind de aproape 950 de milioane de lei pentru proiecte cu valoare totală de circa 2,6 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Cinci companii au semnat azi acordurile de finanțare, acestea fiind Pet Star Recycling, Varta Microbattery, President Premium Medcenter, Gmb România Industry și Oil Services Limited Eastern Europe.
Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.
Guvernul analizează 13 proiecte de investiții private, în valoare totală de 1,36 miliarde lei, pentru a le acorda ajutor de stat până la sfârșitul acestei luni, în baza schemei pentru firmele care investesc de cel puțin 3 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de firme cu capital autohton.
Ministerul Finanțelor a anunțat că va deschide pe 10 septembrie schema de ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, prin care companiile au la dispoziție în acest an fonduri totale de 614 milioane de lei. Lansarea programului a fost anterior anunțată pentru 27 august, însă a fost amânată pe 10 septembrie, din cauza întârzierii adoptării rectificării bugetare, explică Ministerul.
Firmele pot depune din 27 august cereri de finanțare pentru ajutorul de stat acordat investițiilor de cel puțin 3 milioane euro. Condițiile de obținere a ajutorului au fost simplificate recent pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj.
Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Guvernul a aprobat în ședința de joi schema, banii atribuiți, dar nefolosiți pe parcursul unui an putând fi realocați.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, Guvernul urmând să modifice schema în această săptămână, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, un alt moment la care trebuie prezentată dovada lipsei datoriilor bugetare și eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Banii atribuiți schemei, dar nefolosiți pe parcursul unui an vor putea fi realocați.
Ministrul a făcut această afirmație în contextul în care a admis că operatorii din subordinea ministerului său și-au îndeplinit în proporții foarte mici programele de investiții pe anul acesta, la care reprezentanții opoziției în Comisie i-au atas atenția că Guvernul a luat sume foarte mari de la aceste companii în 2017, prin impunerea acordării de dividende suplimentare din profiturile reportate și din rezerve.